Adolescența este una dintre cele mai complexe perioade din viața unui tânăr, marcată de schimbări emoționale intense și uneori imprevizibile. Aceste transformări sunt adesea copleșitoare atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți, care se pot simți confuzi sau neputincioși în fața acestui val de emoții.
Am stat de vorbă cu doamna Claudia Chiroean, doctor în științele comunicării și psihologie și psiholog în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru a descoperi cum putem susține un adolescent în fața valurilor emoționale care definesc această etapă și cum pot părinții să fie alături de copilul lor fără a se simți pierduți. Cu sfaturile și experiența sa, doamna Chiroean ne-a oferit o perspectivă caldă, dar realistă, asupra celor mai frecvente provocări emoționale ale adolescenței și asupra unor metode prin care părinții pot crea un mediu de siguranță și echilibru.
Schimbările emoționale din adolescență și impactul lor
Doamna Chiroean explică faptul că adolescența vine, înainte de toate, cu un val de modificări hormonale intense, care pot produce emoții puternice, dificil de gestionat. „Adolescența vine în primul rând cu o modificare hormonală, care se manifestă printr-o explozie de emoționalitate. Însă, emoționalitatea este strâns legată de gândire și comportament.” Această explozie emoțională se reflectă în comportament și, de multe ori, adolescenții tind să aibă reacții instinctuale mai degrabă decât raționale. „Emoțiile puternice blochează sistemul cognitiv și merg pe partea instinctuală (adică sistemul limbic), mai ales în situații de emoționalitate maximă.” În această perioadă, fricile și neliniștile, dar și tristețea și furia, devin emoții predominante, uneori mai frecvent decât fericirea. De aceea, este nevoie de răbdare și înțelegere pentru a ajuta tinerii să-și echilibreze această tendință.
Cum își pot da seama părinții dacă schimbările sunt normale?
Aici, doamna Chiroean ne asigură că instinctul de părinte este cel mai bun ghid pentru a înțelege când ceva nu este în regulă. „Părinții nu au un manual de funcționare, însă au instincte care îi ajută să recunoască faptul că adolescentul trece printr-o perioadă de schimbare emoțională.” De multe ori, mamele simt cel mai bine când copiii lor se confruntă cu emoții mai dificile, datorită legăturii empatice profunde. „Deseori, părinții își pot da seama că adolescentul nu e în apele sale prin felul în care se comportă, vorbește, se mișcă sau arată.” Aceste schimbări pot fi firești în această etapă de descoperire a sinelui și a identității. Totuși, dacă aceste manifestări durează mai mult de câteva săptămâni, este indicat să fie luate în considerare și să se discute cu un specialist, pentru a preveni evoluția unei posibile probleme de sănătate mentală.
Cum pot părinții aborda subiectele sensibile fără să pară autoritari?
Adolescența vine cu nevoia de independență și de distanțare față de părinte, iar acest lucru se resimte în mod special în felul în care copiii răspund la sfaturile primite. „Prin legea naturii, adolescentul nu își ascultă părintele, iar cauza acestui fapt reiese din copilărie,” explică doamna Chiroean. De aceea, este important ca părinții să adopte o atitudine deschisă și empatică, fără să pară că încearcă să dicteze deciziile copilului. „Cei tineri sunt curioși și vor să afle experiențe noi, fără a-și asuma consecințele ulterioare.” În loc să intervină cu autoritate, mamele pot alege să abordeze subiectele legate de relații, alcool sau droguri într-un mod calm, arătând că sunt acolo pentru a-i sprijini, fără a-i judeca.
Încurajarea exprimării emoțiilor într-un mediu de încredere
Deschiderea și comunicarea sunt elemente esențiale în menținerea unei relații sănătoase. De multe ori, adolescenții evită să discute problemele cu părinții de teama de a nu-i dezamăgi. „Părinții ar trebui să evite verdictele atunci când vorbesc cu copiii lor,” recomandă doamna Chiroean, „Această neutralitate ajută prin faptul că încurajează adolescentul să comunice sincer.” Validarea sentimentelor și evitarea criticii sunt esențiale pentru a păstra deschiderea și sinceritatea tinerilor. Un simplu „Aha” sau o confirmare verbală neutră pot ajuta copilul să se simtă înțeles și să continue să împărtășească gândurile sale.
Gestionarea emoțiilor părinților atunci când adolescentul devine distant
Apariția sentimentului de respingere din partea adolescenților este frecvent întâlnită, însă răspunsul părinților în fața acestei distanțări poate influența cursul relației. „În primul rând, avem tehnica STOP,” explică doamna Chiroean. „Decât să spui un lucru jignitor la adresa copilului tău atunci când ești furios, ia o pauză de câteva secunde, bea un pahar cu apă sau numără până la 10.” A învăța să răspunzi calm și fără supărare este esențial pentru a menține un canal de comunicare deschis. În loc să ia respingerea ca pe un afront personal, părinții sunt încurajați să înțeleagă că adolescentul are nevoie de spațiu pentru a-și defini identitatea.
Când este necesar ajutorul unui specialist?
Dacă adolescentul manifestă schimbări drastice, fie prin retragerea completă din activitățile sale obișnuite, fie printr-un comportament complet diferit, poate fi necesar să consulte un psiholog. „În cazul depresiei, adolescentului nu îi place nimic, simte că nu are un scop în viață, fie doarme și mănâncă prea mult, fie deloc,” avertizează specialistul. Simptomele de anxietate și depresie, însoțite de dificultăți de concentrare și de o deteriorare a relațiilor, sunt semnale de alarmă care nu ar trebui ignorate. „Este datoria celor din jur să-i ofere ajutor sau să îi propună adolescentului să meargă la psiholog sau psihiatru în cazul în care aceștia văd că el manifestă niște schimbări acute, mult mai puternice decât cele specifice perioadei de adolescență.”